DAN CHIRICA SUCCESIUNI PDF

dan chirica succesiuni pdf to jpg. Quote. Postby Just» Tue Aug 28, am. Looking for dan chirica succesiuni pdf to jpg. Will be grateful for any help!. Succesiuni, (Bucharest: All Beck Publ. House, ), ; Dan Chirică, Drept civil. Succesiuni, (Bucharest: Lumina. Lex Publ. House, ), , a.s.o. 4 Nicolae Dan, Ion Anghelescu (coord.) the issues in question in the light of the former Civil Code, see, among others, also Dumitru Văduva, Succesiuni.

Author: Tojagis Vudolmaran
Country: Timor Leste
Language: English (Spanish)
Genre: Marketing
Published (Last): 22 December 2005
Pages: 216
PDF File Size: 11.59 Mb
ePub File Size: 11.22 Mb
ISBN: 878-8-35980-593-9
Downloads: 70832
Price: Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader: Morn

Thank you for interesting in our services. We are a non-profit group that run this website to share succcesiuni. We need your help to maintenance this website. Please help us to share our service with your friends. Succesiuni May 8, Author: Obiective rezultatele modulului 4 2. Rezumat al ideilor principale 5.

A4tech X7 G Pilote Windows 10

Notiunea de mostenire succesiune. Persoanele chemate la mostenire sau succesiune sunt numiti mostenitori, succesori, erezi sau urmasi.

Constitutia Romaniei prevede in art. Codul civil in Cartea a III -a privind diferitele moduri de dobindire a proprietatii cuprinde doua titluri dedicate succesiunilor; Titlul I, Despre succesiuni art. Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale. Transmisiunea succesorala este o transmisiune pentru cauza de moarte. Transmisiunea succesorala fiind determinata de faptul mortii unei persoane fizice, 1 A se vedea: Eliescu, Mostenirea si devolutiunea ei in dreptul R.

Trasmisiunea succesorala este o transmisiune universala.

Prin mostenire se succesjuni un patrimoniu sau o fractiune din acesta, cu activul si pasivul sau ceea ce succesijni deosebeste de transmisiunile prin acte juridice intre vii care au ca obiect, in principiu doar bunuri singulare. Cu alte cuvinte, o persoana fizica nu-si poate transmite in timpul vietii intregul patrimoniu acesta fiind legat intim de insasi existenta persoanei fizice si reprezentind de altfel latura economica succesluni personalitatii.

Numai dupa moartea sa are loc o transmisiune a tuturor drepturilor si obligatiilor pe care acea persoana le-a avut la momentul mortii sale. Asadar, in pricipiu prin mostenire se transmit toate drepturile si obligatiile lui decujus cu exceptia celor strict legate de persoana sa cum sunt cele cu caracter viager sau cele intuitu personae.

Transmisiunea succesorala este o transmisiune unitara. Acest caracter al transmisiunii succesorale deriva din caracterul unitar al patrimoniului. Aceasta inseamna ca in principiu intreaga mostenire se va transmite dupa aceleasi norme juridice indiferent de natura, provenienta sau originea bunurilor ce o compun. Asadar, indiferent ca bunurile sunt mobile sau imobile, drepturi reale sau de creanta, ca se mostenesc pe linie materna sau paterna ca au fost dobindite prin mostenire sau achzitionate se vor transmite dupa aceleasi reguli.

Transmisiunea succesorala este o syccesiuni indivizibila. Pornindu-se de la prevederile art.

Drept Civil. Succesiuni

Mostenirea este legala cind ea se defera in ordinea si cotele determinate syccesiuni lege, persoanelor stabilite ca facind parte din una din clasele de mostenitori stabilite in Codul civil si Chiricz nr. Ea se va deferi in temeiul legii numai in masura in care nu exista testament succesouni acesta nu-si produce, in total sau in parte efectele. Dispozitiile defunctului cu privire la bunurile sale din cuprinsul testamentului poarta denumirea de legate, iar beneficiarii acestora de legatari. Cele doua categorii de mosteniri, cea legala si cea chiricq, nu se exclud ci 8 dimpotriva ele pot coexista.

Intelegem prin moarte cea fizic constatata sau cea declarata judecatoreste. Declararea disparitiei unei persoane nu duce la deschiderea succesiunii acesteia caci potrivit art. Numai moartea, asadar, declanseaza transmiterea patrimoniului succesoral catre mostenitorii acelei persoane. Cita vreme o persoana este in viata nu poate fi vorba de mostenirea acesteia nulla est viventis hereditas. Din perspectiva deschiderii succesiunii au importanta locul si data mortii lui de cujus.

Locul deschiderii succesiunii este cel al ultimului domiciliu al defunctului. In prezent Codul civil nu precizeaza care este locul deschiderii succesiunii, dar el rezulta din prevederile art. In cazul mostenirilor succesive locul deschiderii succesiunii va fi acela al ultimului domiciliu al defunctului care a decedat cel din urma. Nu intereseaza din acest punct de vedere locul unde a decedat decujus si de asemenea nici locul resedintei sale in ipoteza ca a avut si o alta locuinta secundara ci numai locul ultimului domiciliu.

  HERNIA EPIGASTRICA TECNICA QUIRURGICA PDF

Aceasta regula isi gaseste explicatia in faptul ca se presupune ca acolo se vor gasi cele mai multe inscrisuri trebuitoare, inclusiv testamentul si de asemennea tot acolo se vor gasi mai usor informatile despre mostenitorii defunctului si despre bunurile ce urmeaza a fi cuprinse in masa succesorala. Notiunea de domiciliu este cea precizata de art. Acesta este domiciliul de drept comun, asa zicind, iar in cazul minorilor sau al persoanelor puse sub interdictie se vorbeste de domiciliu legal art.

Domiciliul ales sau conventional nu are in acest domeniu nici o semnificatie, astfel ca defunctul nu ar putea stabili prin testament o alta competenta teritoriala decit cea stabilita de legiuitor in modul precizat caci in aceasta materie competenta este stabilita prin prevederi legale exceptionale si absolute.

Prevederea se refera la procedura notariala neconteencioasa dar se aplica si procedurii contencioase. In cazul persoanelor nomade in legatura cu care nu exista prevederi legale exprese in doctrina s-a admis ca locul shccesiuni succesiunii este acela unde sa afla bunurile cele mai importante din mostenire, iar in cazul lipsei bunurilor locul unde s-a inregistrat moartea acelei persoane.

Astfel, in functie de locul deschiderii mostenirii se determina: Intrucit din dispozitiile art. Dovada mortii si a datei acesteia se face de regula prin certificatul de deces eliberat de catre serviciul de stare civila al localitatii in care s-a produs decesul, sau cu hotarirea judecatoreasca declarativa de moarte.

Dovada contrara cu privire la data mortii se va putea face in ambele cazuri succcesiuni orice mijloc de proba, iar nu prin inscriere in fals intrucit data mortii nu este rezultatul constatarilor facute propriis sensibus de catre cel care intocmeste actul, in cazul certificatului de deces, iar in cazul hotaririi judecatoresti de declarare a mortii, potrivit art.

Data mortii este importanta din perspectiva problematicii juridice pe care o presupune orice mostenire intrucit in functie de aceasta se stabilesc: Renuntarea la mostenire produce afecte 3 A se vedea, M. Zimveliu, Dreptul la mostenire in R.

Legea aplicabila este aceea care a fost in vigoare la data deschiderii succesiunii indiferent de data la care se deruleaza procedurile sccesiuni. Actele care se fac insa ulterior deschiderii succesiunii cum sunt cele de acceptare sau renuntare la mostenire vor fi supuse legii in vigoare la data cind sunt savirsite, in baza principiului aplicarii imediate a legii noi. Doctrina a mai adaugat o a treia conditie si anume: Existenta persoanei care pretinde un drept la o anume mostenire se raporteaza la momentul deschiderii succesiunii.

Dovada incumba acesteia potrivit art.

Exprimarea legiuitorului este cel putin curioasa cind prevede ca persoana care succede trebuie neaparat sa existe, caci o persoana, fie exista, fie nu exista, neputind exista neaparat.

Persoanele care au capacitate succesorala.

Urmatoarele categorii de persoane au capacitate succesorala: Aceasta categorie de persoane au capacitate succesorala asa cum rezulta din prevederile art. Dovada existentei la momentul deschiderii succesiunii se face prin actele de stare civila sau in cazul mostenitorului care a decedat imediat dupa deschiderea succesiunii cu certificatul de deces sau hotarirea declarativa de moarte.

Persoanele interesate vor putea dovedi contrariul prin orice mijloc de proba. Atit din prevederile art. Inseama asadar ca peentru a pretinde un drept la mostenire in numele copilului conceput dar nenascut la data deschiderii acelei succesiuni va trebui sa se dovedeasca prin orice mijloc de proba acest fapt material si anume ca aceel copil era conceput in acel moment si ca s-a nascut viu nu este necesar sa fie si viabil.

Copilul nascut mort este considerat de catre art. Si in domeniul mostenirii testamentare art. Intrucit Codul civil nu prevede nici o dispozitie prin care s-ar reglementa modul de dovedire al conceptiei copilului la momentul deschiderii succesiunii se apeleaza la prevederile art. In principiu persoanele juridice au capacitatea de a dobindi drepturi si obligatii de la data dobindirii personalitatii juridice in conditiile legii6.

Din acelasi moment au capacitatea de a dobindi, doar prin testament, caci ele nu intra in categoria mostenitorilor legali, bunuri apartinind unei mosteniri. Acest moment poate fi cel al inregistrarii, in cazul celor supuse inregistrarii, ori de la data actului de dispozitie care le infiinteaza sau de la data recunoasterii sau infiintarii lor sau aceea a indeplinirii altei cerinte a legii.

  JACQUES DELORS LA EDUCACION ENCIERRA UN TESORO PDF

Persoanele juridice, la fel ca si persoanele fizice, au, potrivit legii art. Persoanele care nu au capacitate succesorala. Prin interpretarea per a contrario a prevederilor art. Rezulta, asadar, ca in prezenta unei astfel de imprejurari acele persoane cu toate ca ar fi avut vocatie succesorala una fata de alta, nu se vor mosteni intre ele intrucit nu a supravietuit nici una celeilalte, astfel ca in momentul deschiderii succesiunii nici una nu poate fi considerata a fi avut capacitate succesorala, nefiind in viata.

Aceasta prezumtie instituita de legiuitorul nostru este considerata ca fiind cea mai justa caci prezumtia supravietuirii in functie de virsta si de sex a fost considerata arbitrara chiar si in unele legislatii in care ea a fost consacrata asa cum apare ea si in dreptul roman7. Au fost insa 6 A se vedea pentru amanunte, Gh.

Beleiu, Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, editia a V-a revazuta si adaugita de M. Afirmatia este exacta numai ca nu trebuie sa uitam ca tocmai datorita greutatii sau chiar a imposibilitatii stabilirii momentului decesului fiecareia dintre acele persoane legiuitorul a creiat o prezumtie legala menita a usura adoparea solutiilor juridice ce se impun.

Prezumtia mortii concomintente instituita de art. Nedemnitatea sau nevrednicia succesorala este decaderea din dreptul de a mosteni a acelor succesibili care se fac vinovati de savirsirea unor fapte grave, strict determinate de legiuitor, impotriva defunctului sau a memoriei acestuia. Din caracterizarea nedemnitatii ca sanctiune sau pedeapsa civila rezulta anumite consecinte, si anume: S-a precizat insa ca ulterior comiterii faptei cel care lasa mostenirea poate sa-l gratifice pe nedemn caci nedemnitatea desfiinteaza numai vocatia succesorala legala si nu are influienta cu privire la liberalitatile prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte.

Cu toate acestea, asa cum vom vedea in cele ce urmeaza uneori consecintele nedemnitatii se rasfring si asupra mostenitorilor nedemnului si chiar asupra unor terte persoane care au contractat cu nedemnul; d sanctiunea intervine numai in cazul in care faptele au fost savirsite fata de cel 8 A se vedea, D. A se vedea, C. Ea are, asadar, un caracte relativ, neputind fi extinsa si la alte mosteniri; e faptele trebuie sa fie savirsite cu vinovatie, care trebuie dovedita in conditiile legii.

Codul civil prevede in art. Atentatul la viata defunctului. Este inadmisibil ca cineva sa-si deschida drum, cum s-a spus11, la o mostenire prin omor. Aceasta ar fi impotriva bunelor moravuri si a ordinii de drept. In primul rind, mostenitorul trebuie sa fi fost condamnat pentru infractiunea consumata de omor sau pentru tentativa la aceasta infractiune, in calitate de autor, coautor, instigator sau complice.

In al doilea rind, fapta trebuie sa fie savirsita cu intentie, directa sau indirecta. Aceasta inseamna ca nu ne vom gasi in situatia de nedemnitate prevazuta de acest text legal in cazul in care fapta este savirsita din culpa sau cu praeter intentie ca in cazul loviturilor sau vatamarilor cauzatoare de moarte.

In al treilea rind mostenitorul trebuie sa fi fost condamnat prin hotarire judecatoreasca definitiva pentru omor sau tentativa la aceasta infractiune impotriva lui decujus. Este vorba asadar, de un denunt, o plingere sau marturie facuta de succesibil contra defunctului in care acesta este acuzat de fapte care daca ar fi fost adevarate ar atrage, potrivit legii pedeapsa cu moartea.

In prezent acest text legal este inaplicabil cita vreme inca prin Decretul-Lege nr. Desigur caracterul calomnios al acuzatiilor trebuia constatat judecatoreste prin hotarirea de condamnare a celui care a facut acele acuzatii.